Photo by Bia           Bia's old blog                                                                                                                  Biserica Sf.Apostol Matei Ottawa

joi, 9 mai 2013

Viata in viteza

Ce verde, ce primavara???

Primavara a fost doar vreo patru zile...apoi VARA! Temperaturi de vara, calduri de vara....cu apusuri de  vara.


Copacii au inflorit intr-o saptamana....totul verde....super rapid.

marți, 23 aprilie 2013

E verde!

Am fost la plimbare sa vad... PRIMAVARA :)

 
             
                           


Am iesit afara la vreme buna, la aer curat si la o superba, mega, extra plimbare!
Si au venit si gastele...si au iesit si mugurii....cerul ca de obicei...un albastru superb!


 

 


vineri, 12 aprilie 2013

Iarna/primavara....primavara/iarna...nu mai stiu:(

Ieri m-am intalnit cu fetele :)) si am primit flori.♥ Ghiocei♥


        

♥am papat micul dejun...ne-am palavragit...a fost frumos...

La TV...la meteo ziceau ceva de furtuna de zapada....ma gandeam...las' ca nu vine asa nasol...

                                  


Ninge bine....ca la Craciun :)) si azi e doar 12 Aprilie.....si maine 5 grade....auci....

Eu tot astept primavara!


luni, 25 martie 2013

Oare vine primavara?

Azi am baut cafea ☺...aaaa, cu lapte!
Happy me....☺☺☺
A iesit si ☼soarele☼...am stat amandoi la o "mormaiala" de dimineata: eu cu cafeaua mea...el cu....treaba lui...a stat in fata geamului meu ceva vreme si cand s-a gandit ca mi-a incalzit destul casa...si-a luat avant...a facut un salt si s-a inaltat si mai sus...da, si inainte mi-a urat sa am ziua buna !
Eu i-am zis ca-l mai astept!!! si i-am "suflat" o pupa...☺

vineri, 15 martie 2013

Iarasi ninge

Acum cateva zile am crezut... imi vine sa mor...chair am crezut ca a trecut iarna!!!
Pe ...pisici!!!
NINGE din nou! Vreau soare si vreau primavara!
Vreau sa ma plimb pe soare, sa ma hlizesc la soare :)), sa beau o cafea pe malul raului...
Cred ca mai bine tac...:((
Ma uit pe geamurile mele mari si vad cum ninge in toata ninsoarea ei...
Aseara m-am plimbat...era destul de frig si ma gandeam ce bine ar fi maine sa vad un pic de soare...
Ma trezesc ametita...fug dupa cana de lapte...:))...si vad ce e afara!!!
Vai, unde e soarele? Bine, na e alb si frumos...da' io vreau soare.
Si chiar si asa ...ma uit pe geam...ma uit si la termometru...-5...si tot as bea o cafea:)

 

marți, 12 martie 2013

Despre ascultare si alte vorbe "fermecate"

               Incerc de ceva vreme sa ma tot adun si sa scriu cateva idei despre ascultarea activa sau despre cum sa AUZI/ASCULTI pe cei din jur. Acum imi este un pic mai greu sa ma concentrez, dar in ultimul timp tot trec prin ceva momente in care simt ca ceva se intampla cu comunicarea dintre oameni.  In incercarea de a strange cateva idei si a le pune cap la cap am inceput sa caut si pe internet si uite am gasit  un paragraf destul de bun:
 
 
a asculta cu adevarat inseamna a fi empatic cu gandurile si sentimentele celuilalt. Empatia este arta prin care mentorul se identifica cu sentimentele “discipolului”, ascultandu-l atent pentru a-i putea intelege mai bine punctul de vedere, motivatia, interesul, pentru a vedea lumea prin prisma lui. Este vorba despre a izola ceea ce exprimǎ “discipolul” de ceea ce am putea simti atunci când il ascultam (simpatie sau antipatie), dar totodata de a nu ne anula sentimentele proprii (apatie).
a asculta activ inseamna a adopta o atitudine intelegatoare: sa nu interpretezi, sa nu judeci, sa nu acuzi, sa nu critici, sa nu devalorizezi, sa nu denigrezi, sa nu insulti, sa nu vorbesti despre tine insuti, sa nu schimbi subiectul, sa nu dai sfaturi care nu au fost cerute, sa nu te gandesti inainte la ceea ce vei spune in timp ce interlocutorul isi prezinta problema, ci sa te concentrezi asupra lui, incercând sa-l intelegi."  (tinapse.ro)
 
 
            Si daca sunt  greu de inteles cele de mai sus eu as traduce asa: cand ti se relateaza/povesteste  crezi ca ar fi ideal sa incepi sa  povestesti si tu toate cate au avut loc la tine, in viata ta? Crezi ca ai fost ales ca sa ti se povesteasca ?..... tu incepi prin a nu mai asculta si doar a aduce in prin plan problemele tale.
 In momentul cand ti se relateaza -persoana care face acest lucru te-a ales pe tine sa faci parte din gandurile ei, din trairile  ei sau pur si simplu iti povesteste ca sa iti ceara sfatul. te-ai gandit la asta?
Si tu incepi prin nu a mai asculta ceea ce ar avea de spus, pur si simplu incepi sa asterni viata ta/problemele tale , prin ce treci tu...sau prin ce ai trait tu....
 
 
"ascultarea activa nu înseamna pur si simplu a-i acorda atentie celuilalt, sau a-i pune întrebari pentru a reconstitui puzzle-ul cu informatii care ne lipsesc pentru a întelege o situatie. Ci presupune mai curând sa te interesezi de ceea ce nu spune interlocutorul. Trebuie sa avem în vedere faptul ca oamenii nu povestesc decât o parte a experientelor pe care le traiesc, si aceasta cu ajutorul limbajului – care este adesea mult prea imprecis – si dintr-o perspectiva întotdeauna subiectiva, prin urmare diferita de la persoana la persoana." (tinapse.ro) 
 
 
             Am mai  observat  ca experientele puternice, cele negative, cele care au lasat o dara destul de adanca....sunt cele care tin sa iasa la suprafata...
Si atunci incepe intregul proces prin care ti se turuie ditamai experientele/trairile...mai mult sau mai putin negative...mai mult sau mai putin in legatura cu ce te intereseaza pe tine...si parca cateodata ..si nu de putine ori...parca ar trebui sa treci si tu prin asta ca sa ii poti intelege...sau doresc ca sa treci si tu prin ...ca sa poti intelege...si asta era de fapt...ca tu  te-ai dus sa cauti "vorbele fermecate".... si.... te lecuiesti:(
           
            Cea mai recenta experienta legata de ascultarea activa tocmai ce s-a intamplat si am ajuns la concluzia ca este foarte greu unora sa treaca peste intamplarile lor si sa mai dea atentie si altora. A insemnat prea mult pentru ei, au avut poate un soc...nu stiu...dar pare mult mai important decat  ce as avea si eu sa spun.Si atunci ce fac?Ce sentimente am eu in acele momente?  Nu conteaza! Le ascult daca  acele persoane simt neaparat sa imi spuna povestile lor...doar ca ele nu isi dau seama ca  le-am ales pe ele sa fie acele persoane cu care sa vorbesc, sa ma deschid, sa caut vorbele  "fermecate"....
 
 
Si chiar nu-i bai.....cateodata viata incearca sa iti spuna: E mai bine asa!
                                                                                                              Doar ca ramai cu un gust......
 
 
"
Pentru a deveni empatici fata de “discipolul” nostru putem folosi urmatorul set de întrebari:
·         „Ce incearca sa-mi spuna?”
·         „Ce inseamna acest lucru pentru el?”
·         „Cum vede el problema?”
·         „Care sunt sentimentele lui si ce emotii simte?”
                                                                                                                             " (tinapse.ro)
 
 
 
 

joi, 31 ianuarie 2013

marți, 22 ianuarie 2013

Totul cu masura!

Tot zicand in ultimul timp despre faptul ca masurile mele la bucatarie trebuie "ajustate"  :)) am fost ajutata cu un e-mail plin de informatii super:



Intr-o cana de 250 ml  incape:

faina – 125 g
zahar tos – 200 g
zahar pudra – 180 g
sare – 220 g
gris – 200 g
orez – 230 g
malai – 200 g
pesmet – 125 g
nuci macinate – 200 g
nuci pisate – 225 g
fasole boabe – 220 g
mazare – 230 g
lapte praf 120 g
unt topit – 245 g
ulei – 245 ml
smantana – 250 g
bulion – 220 g
sirop – 330 ml


Intr-o lingura incape:

faina – 25 g   / 1 Lg cu varf faina = 25 g lingura rasa = 15g)
zahar tos – 30 g  /   1 Lg cu varf zahar = 30 g (lingura rasa = 20g)
zahar pudra – 25 g
sare – 30 g
gris – 25 g
malai 15 g
orez – 25 g
pesmet – 15 g
bulion – 25 g
nuci macinate – 25 g
lapte praf – 20 g
lapte – 20 ml
ulei – 20-25 ml
unt topit, untura – 20 g
smantana – 25 g
apa, vin, bere – 15 ml
sirop 20 ml


Intr-o lingurita incape:

faina – 10 g
zahar tos –12 g
sare – 12 g
gris – 8 g
pesmet – 5 g
lapte praf – 5 g
smantana – 5 g
unt topit – 5 g
apa, vin, bere – 6 ml
sirop – 7 ml


1 pahar de vin = 1/2 dl (150 cm3);
1 ceaşcă obişnuită de cafea cu lapte = 2 dl (200 ml); = cana
1 ceaşcă mare de cana de  lapte = 2 1/2 dl (250 ml); = cana
1 lingură cu vârf de făină = 25 g;
1 lingură rasă de făină = 15 g;
1 lingură de zahăr = 25 – 30 g;
1 ceaşcă de zahăr = circa 200 g;
1 lingură de untură sau de unt = 25 g






Iar aproximativ mai gasim:

Un varf de cutit cu sare 2 g
O lingura cu lapte sau apa 15 g
O lingura rasa cu orez 20 g
O lingura rasa cu gris 20 g
O lingura rasa cu malai 15 g
O lingura rasa cu zahar tos 20 g
O lingura rasa cu faina 15 g
O lingura cu varf cu faina 20 g
O lingura cu unt, untura 20-25 g
O lingura cu ulei 20 g
O lingurita cu unt, untura, ulei 5 g
O lingurita cu lapte, apa 6 g
O lingurita rasa cu zahar tos 5 g
O lingurita rasa cu faina 4 g
Un pahar de apa cu zahar tos 200 g
Un pahar de apa cu faina 125 g
O farfurie adanca de supa 400 ml
Un polonic mare de supa 400 ml
Un polonic mic de supa 80 ml
Un cub de zahar 6 g
O chifla 40-50 g
 
iar pentru  cuptor...
 
 
225 degrees F= 110 degrees C means 1/4 Very Cool
250 degrees F= 130 degrees C means 1/2 Very Slow
275 degrees F= 140 degrees C means 1 Very Slow
300 degrees F= 150 degrees C means 2 Slow

325 degrees F= 165 degrees C means 3 Slow
350 degrees F= 177 degrees C means 4 Moderate

375 degrees F= 190 degrees C means 5 Moderate
400 degrees F= 200 degrees C means 6 Moderately Hot
425 degrees F= 220 degrees C means 7 Hot
450 degrees F= 230 degrees C means 8 Hot
475 degrees F= 245 degrees C means 9 Hot
500 degrees F= 260 degrees C means 10 Extremely Hot
550 degrees F=290 degrees C means 10 Broiling


Inca nu stiu cat de bune sunt, dar pe masura ce voi folosi cate unul am sa testez .



Have a great day!










duminică, 13 ianuarie 2013

De la Octavian :)

" Nu sunt bune decat amintirile care te ajuta sa traiesti in prezent."
                                                                                                        Octavian Paler

sâmbătă, 5 ianuarie 2013

S-au dus....

Anu' asta (anu' trecut :=) am facut prima data cozonac...hmmm....
Da, si inainte am facut bradul...da...am pus poza sa nu uit pana la anul; Sa ma tina!
Tot Octavian il cheama si pe asta...ha, ha...pe toti :))).....

Good choice :)) good diner




So, this is ...aaaa....was good.
Ask me and I'll tell you.

Goodbye!


joi, 3 ianuarie 2013

Home




Singer: Phillip Phillips
Song: Home


Hold on, to me as we go
As we roll down this unfamiliar road
And although this wave is stringing us along
Just know you're not alone
Cause I'm going to make this place your home

Settle down, it'll all be clear
Don't pay no mind to the demons
They fill you with fear
The trouble it might drag you down
If you get lost, you can always be found

Just know you're not alone
Cause I'm going to make this place your home

Settle down, it'll all be clear
Don't pay no mind to the demons
They fill you with fear
The trouble it might drag you down
If you get lost, you can always be found

Just know you're not alone
Cause I'm going to make this place your home

marți, 25 decembrie 2012

Craciun fericit!

Sarbatori fericite alaturi de cei dragi! Pace, fericire si iubire!
La multi ani!
 
 

marți, 18 decembrie 2012

luni, 17 decembrie 2012

Marca inregistrata Nati :))

         Eram ieri in lift cu sotul meu si da, da...eram singuri..in lift. Am inceput...ho! ca doar am inceput sa ne "hlizim"...sa radem unul la altul...si mai apoi am realizat ca o facem la fel  (na, sau cel putin incercam) cum rade nepotica noastra-Nati.
        Concluzia? Mama ei trebuie sa stie in mod public ca trebuie sa faca neaparat marca inregistrata  rasul acela minunat! Este molipsitor si minunat!

Sa vina zapada!

 
 
 
Da, vreau zapada. NU vreau peisaj gri. Nici nu imi place culoarea gri. Sunt hotarata: vreau zapada! :))
 
Da, si am si popcorn :P

joi, 29 noiembrie 2012

Intrebari fara raspunsuri

Diferente

Cum stii sa faci diferenta intre un sfat si o critica?

De unde stii ca atunci cand ai spus ceva este inteles asa cum iti doresti?


marți, 27 noiembrie 2012

marți, 20 noiembrie 2012

Despre aparatele foto


Interesant


Mi-am adus aminte...

Deja am terminat o parte buna la blog/bloguri....Mai astept cateva zile...sa mai treaca timpul. Se zice ca dupa un timp pana si ochelarii se schimba.....
Siiii, da mi-am adus aminte de anii studentiei....
Izaaaaa, sa stii ca tot nu am rabdare!:))

miercuri, 14 noiembrie 2012

Legile lui Zamolxe




1.                  Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu si Vesnic, din care vin toate si prin care fiintează toate cele ce sunt. Totul si nimicul sunt suflarea Sa, golul si plinul sunt mâinile Sale, miscarea si nemiscarea sunt picioarele Sale, nicăieri si peste tot este mijlocul Său, iar chipul Său este lumina. Nimic nu este făptuit fără de lumină si tot ce vine din lumină prinde viată si ia făptură.
2.             
     Precum fulgerul aduce lumina si din lumină tunetul si focul ce se revarsă , asa este si gândul omului, el trece în vorba omului si apoi în fapta sa. Deci, ia aminte la asta, căci până la focul ce arde trebuie să fie o lumină si un tunet. Lumina omului este gândul său si aceasta este averea sa cea mai de pret. Lumina prinde putere prin cuvânt, iar vointa omului aprinde focul prin care se făptuiesc toate cele ce sunt în jurul său.

3.                  Fii ca muntele cel semet si ridică a ta lumină mai presus de cele ce te înconjoară. Nu uita ca aceiasi pasi îi faci în vârful muntelui ca si în josul său, acelasi aer este sus ca si jos, la fel creste copacul în vârf de munte ca si în josul său, la fel luminează soarele piscul cel semet ca si pamântul cel neted.

4.                  Fii cumpătat ca pământul si nu vei duce lipsă de nimic. Creanga prea plină de rod este mai repede frântă de vânt, sământa prea adâncă nu răzbate si prea multă apă îi stinge suflarea.

5.                  Ia aminte la copacul cel falnic, cu cât este mai înalt, cu atât rădăcinile sale sunt mai adânci în pământ, căci din pământ îsi trage tăria, nu uita asta. Cu cât te ridici mai mult, cu atât trebuie să cobori mai mult, căci măsura ridicării este aceeasi cu măsura coborârii.

6.                  Puterea omului începe cu vorba nerostită, ea este asemeni semintei care încolteste, nici nu se vede când prinde suflare de viată. Lumina semintei este cea care o ridică, pământul este cel ce-i dă hrana, apa îi dă vigoarea, iar răbdarea o îmbracă cu tărie.

7.                  Priveste râul si ia aminte la învătătura sa. La început este doar un firicel de apă, dar creste tot mai mare, căci vine de la ce este mai mare, si lucrurile asa trebuiesc împlinite, prin firea lor. Asemenea este si gândul cel bun si drept rânduit, el îsi face loc printre pietre si stânci, nu
tine seama de nimic, îsi urmează drumul si nimic nu-i stă în cale. Apă cu apă se adună, iar împreună puterea este si mai mare.

8.                   Ia seama de taina aceasta si nu o uita, acel firicel de apă stie unde va ajunge, căci una este cu pământul si toate cele ce-i vin în cale nu îl pot opri până la sfârsit. Astfel să iei seama la gândul tău unde trebuie să ajungă si vei vedea că nimic nu stă în calea sa . Să-ti fie gândul limpede până la sfârsit; multe se vor ivi în calea sa, căci firea lucrurilor din jur este miscătoare asemeni apelor. Apă cu apă se întâlnesc, pământ cu pământ si munte cu munte.

9.                   Ia seama la gândul cel rău, fereste-te de el ca de fulger, lasă-l să se ducă precum a venit, căci te-ndeamnă la lucruri nefiresti. Fereste-te de vorbele desarte si de neadevăr; sunt ca pulberea câmpului ce-ti acoperă ochii, ca plasa păianjenului pentru mintea si sufletul tău. Ele
te îndeamnă la trufie, înselăciune, hotie si vărsare de sânge, iar roadele lor sunt rusinea, neputinta, sărăcia, boala, amărăciunea si moartea.

10.              Nu judeca oamenii după greutatea lor, după puterea lor, după averea lor, după frumusetea lor sau după râvna lor, căci si unul si altul a lăsat din ceva pentru a creste în altceva. Cel bogat este sărac în liniste, cel tare este slab pentru altul si cel slab are tăria lui ascunsă. Cum firea lucrurilor este miscătoare, asemeni este si omul. Ce dă valoare unei unelte, trebuinta sau frumusetea ? Duce un om mai mult decât boul ? E mai bogat vreunul ca pământul ? Doar cunoasterea si întelepciunea îl ridică pe om peste dobitoace. Si degeaba ai cunoastere dacă ea nu este lămurită de vreme.

11.              Fierul înrosit a fost rece si se va răci iarăsi; vasul a fost pământ si va fi iarăsi pământ; pământul ce-a fost sterp acum este pământ roditor si se va stârpi iarăsi peste vremi. Râvna omului face schimbătoare toate acestea. Dar râvna îi întoarce bucuria în tristete si linistea în neliniste. Fierul si focul ajută omul, dar îl si vatămă. Si aceeasi râvnă îl îndeamnă a merge pe cărări nestiute si nebătute de ceilalti dinaintea lui. Tot râvna îl îndeamnă la strângere de averi, la mărirea puterii si a se măsura cu altii. Fereste-te de a te măsura cu altul, căci trufia de aici se naste; ea te va coborî mai jos de dobitoace si te va despărŃi de fratele si de vlăstarul tău.

12.              Neînteleptul este mânat de râvnă, dar înteleptul încalecă râvna. Neînteleptul suferă când râvna îl duce la pierdere si la cădere, dar înteleptul întotdeauna găseste câstigul în pierdere si înăltarea în cădere.

13.              Trufia răceste iubirea inimii si o face în dusmănie si nu există dobitoc mai josnic decât omul care nu mai are iubire în inima sa. Căci iubirea este cea dintâi putere si chipul ei este lumina. Ia seama ca nu cumva gândul tău să se împresoare cu trufia , căci mai jos de dobitoace vei ajunge.

14.              Gândul bun si vorba înŃeleaptă îti pot potoli necazul, îti pot răcori inima, dar nu te vindecă, pentru că omul suferă după cum trufia a crescut în el, căci suferinta este umbra trufiei.

15.              Nu îti lega sufletul de nimic lumesc, de lucruri, de dobitoace, de argint sau aur, căci ele asa cum vin, asa pleacă. După orice zi vine si noaptea, si după iarnă vine primăvara, căci asa este rânduit si asa este firea lucrurilor. Toate cele ce se văd, se nasc, cresc si apoi se întorc de unde au plecat. Doar firea lucrurilor rămâne pururi, iar aceasta are nenumărate si nesfârsite ramuri, si asemenea izvoarelor mintii si sufletului tău, ele nu se arată la vedere. Căci o suflare si un foc fac să crească toate cele ce cresc – ierburi, copaci, dobitoace si oameni – si din aceeasi vatră vin si către aceeasi vatră se întorc, si vatra aceasta este pururea.

16.              Precum copacul cel falnic creste lângă cel mic fără a-i face rău, asa să fiti între voi, cel mare să nu lovească pe cel mic si nici să-i amărască sufletul, căci va avea datorie mare de dat, la fel ca si hotul. Aruncă un lemn pe râu si mai multe vor veni din susul său către tine. Adu-i multumire semenului tău, adu-i lumină pe chip si în suflet, iar toate acestea le vei găsi mai târziu înflorite în inima ta.

17.              Nu lua cu siluire si nici cu vorbe amăgitoare ceea ce nu este al tău, căci cel ce priveste prin ochii tăi este acelasi cu cel ce priveste prin ochii celuilalt. Ia seama la taina aceasta.

18.              Nu grăbi nicio lucrare căci trasul de ramuri loveste înapoi. Fructul copt este usor de luat, cel necopt este greu de luat si gustul e neplăcut. Nu te grăbi deci să aduni ce este înainte de vreme, căci îti va amărî sufletul. Cum creste cadrul, asa creste si stinghia si cum creste roata asa creste si spita.

19.              Rămâi mereu în răcoarea sufletului tău, dar dacă mânia se aprinde în tine, ia seama ca nu cumva să treacă de vorba ta. Mânia vine din teamă si nu a locuit dintru început în inima ta;  dacă nu creste prin trufie, ea se intoarce de unde a plecat. Trufia închide poarta întelepciunii, iar cel trufas se pune singur lângă dobitoace. Întelepciunea este mai pretuită decât toate cele ce se văd cu ochii, ea este aurul mintii si sufletului tău si este rodul cunoasterii udată de vreme.

20.              Nu-ti amărî sufletul când simti durerea si neputinta, ci mai degrabă caută să te folosesti de ele pentru îndreptare , căci în rod ai si sământa. Nu se poate ca o sămânŃă bună să dea rod rău. Lăcomia întotdeauna duce la pierdere, furtul întotdeauna duce la boală, gândurile sterpe întotdeauna duc spre rătăcire, mânia întotdeauna loveste înapoi, răutatea si neadevărul întotdeauna aduc neputinta , trufia întotdeauna aduce suferintă.

21.               Mergi la izvor când sufletul ti-e aprins, scormoneste în apa limpede si asteaptă până ce devine iarăsi curată. Asa se va duce si aprinderea sufletului tău, precum tulburarea aceea.

22.              Ia bine seama la taina semintei. Asemeni ei este gândul tău, si cum sământa nu se poate fără coajă, asa este si gândul cel rodnic al omului. Coaja gândului rodnic este vointa, iar fără vointă, gândul se usucă si nu foloseste la nimic. Dar puterea este în răbdarea semintei, iar vointa si răbdarea fac mlădita firavă să razbată pământul tare.

23.              În vremea lucrului tău, înveseleste-ti inima la vederea lucrării tale înainte de terminarea ei, căci precum fructul îsi anuntă venirea cu o floare, tot asa fapta omului este văzută de cel cu mintea si simtirea limpede, înainte de a fi terminată.

24.              Ia bine seama la cauza omului sărac, dar si la cauza omului grabnic avut, căci nici una nici alta nu sunt firesti. Omul sărac are multe gânduri desarte si le schimbă de la o zi la alta, vorbeste mult si lenea i-a învelit bratele si picioarele. Cel grabnic avut ori e hot si înselător, ori vede mai bine necazul altuia si caută a-l amăgi, de acolo îsi trage grabnica avutie.


25.              Fii blând si răbdător cu cei de lângă tine, căci asa cum te porti tu cu ei, asa se poartă si altii cu tine, căci simtirea lui este la fel cu simtirea ta, din aceeasi suflare este si simtirea lui, iar lumina ce se vede prin ochii lui este din aceeasi lumină cu cea care se vede prin ochii tăi.

26.              Unde este tăria omului acolo îi este si slăbiciunea , ceea ce-l ridică îl si coboară; rămâi în limpezimea mintii si simtirii tale si vei vedea toate acestea. Cel mic este deasupra celui mare, cel usor este deasupra celui greu, cel slab este deasupra celui tare, cel blând este deasupra
celui aprig. Limpede să-ti fie mintea si simtirea, si ia seamă de toate acestea.

27.              Tăria muntelui vine din răbdarea sa, din linistea sa, stânca îi este numai învelitoare. Dar tăria lui este încercată de vânt, de apa cea lină. Ia-ti puterea din răbdare si din liniste si foloseste-te de ea prin limpezimea gândului tău, căci nu tulburarea izvorului roade stânca, ci limpezimea sa.

28.              Lucrarea făcută din teamă nu are viată lungă si tăria ei este asemeni unei revărsări de ape care tine putin. Asa este si cu tulburarea oamenilor, ea vine de-afară, dar este chemată de teama lor, însă teama vine prin necunoastere, iar necunoasterea prinde putere prin neadevăr, lene si trufie.

29.              Soarbe cunoasterea de la cei cu barba albă si nerosită de vin si lasă vremea să o îmbrace cu întelepciune. Nu privi la trupul lor slăbit si gârbovit, căci toate acestea sunt plata lor pentru cunoasterea lucrurilor si cresterea întelepciunii.

30.               Multumeste pământului pentru toate cele ce-ti oferă, multumeste cerului pentru ploaia care îti hrăneste pământul, multumeste soarelui pentru căldura si lumina casei tale si a pământului tău, multumeste lunii pentru linistea somnului tău, multumeste stelelor că veghează asupra somnului tău, multumeste muntelui pentru povetele si fierul ce-l iei din el, multumeste pădurii pentru tot ce iei de acolo, multumeste izvorului pentru apa ce-o bei, multumeste copacului pentru lucrările ce-ti arată, multumeste omului bun ce-ti aduce bucurie si zâmbet pe chip.

31.              Precum iarba bună creste cu iarba rea, asa sunt si oamenii, dar tine seama că purtarea lor cea rea este semănată si crescută din teamă si neputinte, iar trufia este învelitoarea lor. Nu certa purtarea lor si nu căuta a-i îndrepta din vorbe si mustrare, căci apăsarea pe rană nu o vindecă. Oare iarba aceea este rea doar pentru că este amară pântecului tău ? Asa este si cu omul, de vei vrea să-l îndrepti, adu-i pentru început gândul si simtirea la ce este plăcut atât omului bun, cât si omului rău. Unul vede roata plecând, iar altul vede aceeasi roată venind.
Cine vede mai bine ?

32.              Doar cel înteleptit poate vedea limpezimea si linistea din mintea si sufletul celui tulburat, căci cel înteleptit a fost odată si el la fel ca si cel tulburat si roadele amare l-au făcut să tină seama de alcătuirea fiintei sale. A fugit de roadele sale amare în vârful muntelui si acolo nu a scăpat de ele, a fugit în mijlocul pădurii si iată că roadele erau cu el, apoi a privit în lăuntrul său si iată că roadele sale amare aveau rădăcini în mintea si simtirea poftelor sale.

33.              Este o floare mai frumoasă ca cealaltă ? Este un izvor mai limpede decât altul ? Este un fir de iarbă mai presus de un altul ? Fiecare are tăria, frumusetea si priceperea lui. Este în firea lucrurilor ca pădurea să aibă felurite soiuri de copaci, de iarbă, de flori si dobitoace. Nu seamănă un deget cu altul de la aceeasi mână, dar este nevoie de toate pentru a bate fierul. Este mărul mai întelept decât prunul sau părul ? Este mâna stângă mai bună ca dreapta ? Altfel vede ochiul stâng de cel drept ? Cele de sus îsi au rostul lor si cele de jos îsi au rostul lor, cele mari îsi au rostul lor si cele mici îsi au rostul lor, cele repezi îsi au rostul lor si cele încete îsi au rostul lor, cele ce au fost si-au avut rostul lor si cele ce vin îsi vor avea rostul lor.

34.              Neputinta vine după răutate si neadevăr, căci ceea ce dai aceea primesti, ceea ce semeni aceea culegi, dar ia seama că lumina sufletului tău si al celui de lângă tine are aceeasi vatră si rămâne fără umbră. Vezi ce tulbură necontenit izvoarele mintii si sufletului aproapelui tău. Adu-i linistea în suflet si limpezimea în minte si bătrânetile tale vor fi ca pomul copt, oasele si tăria ta nu vor slăbi si te vei întoarce de unde ai venit, sătul de căldura urmasilor tăi.

35.              Întotdeauna va fi cineva dedesubtul tău si întotdeauna va fi cineva deasupra ta. La cele ce sunt dedesubtul tău să te uiti cu iubire si nu cu trufie căci acolo îti sunt rădăcinile, iar la cele ce sunt deasupra ta să te uiti cu privirea de prunc si fără teamă.

36.              Cele tari, cele slabe si cele nevăzute sunt cele ce alcătuiesc lumea si toate acestea le găsesti în om si toate alcătuiesc un întreg. Nu este nimic care să fie afară si să nu fie si înăuntru. Ia seama la toate acestea când îti apleci privirea înăuntrul tău si vei găsi toată întelepciunea zeilor ascunsă în nevăzutul fiintei tale. Zeii au luat seama înaintea omului de această întelepciune si asta i-a adus mai aproape de Focul cel Viu si Vesnic.

37.              Ia aminte că bătaia inimii, curgerea sângelui prin vine, vindecarea rănilor, frumusetea ochilor si minunătia alcătuirii trupului sunt făcute prin puterea si suflarea Focului cel Viu si Vesnic care este în fiecare si al cărui chip se arată în lumină. Dar nu uita că trupul este doar o fărâmă din putinul care se vede…

38.              Curătenia trupului si desfătarea sa prin simturi te pune doar putin mai sus de dobitoace, căci nu un sunet plăcut te ridică, nici o duioasă atingere, nici un gust plăcut, nici o mireasmă îmbătătoare si nici o bucurie a ochilor. Căci unde este căldura, apare si frigul, unde este dulcele apare si amarul, unde este plăcutul apare si neplăcutul, unde este mireasma apare si duhoarea, iar unde este râs, si plânsul pândeste.

39.              Iată dar calea de început : cumpătarea în toate cele ce faci, ascultarea de bătrâni si de cei întelepti, hărnicia, multumirea cu ceea ce ai, ferirea de neadevăr si de vorbele desarte, ferirea de ceartă si de mânie, buna purtare între semeni. Dimineata să te trezesti cu ele, ziua să le porti mereu în minte, seara să le ai cu tine în somn si astfel supărarea, lipsa, amărăciunea, neputinta, boala si răutatea altora nu se vor atinge de tine.

40.              Dincolo de acestea se află iubirea, vointa, curajul, răbdarea, modestia si ele ridică omul cu adevărat. Acestea sunt cele ce te apropie de Focul cel Vesnic si, prin ele, calea ta urmează calea zeilor, dar îngroparea lor te aruncă mai jos de dobitoace. Doar prin ele primesti adevărata cunoastere si întelepciune, adevărata putere, adevărata bucurie, adevărata bogătie, rodnica si trainica lucrare.

41.              Dar iată că unde este iubirea poate apărea si ura, unde este vointa poate apărea si delăsarea, unde este curajul poate apărea si frica, unde este răbdarea, poate apărea si graba si unde este modestia poate apărea si trufia. Căci miscătoare sunt si cele ce se văd si cele ce nu se văd din fiinta omului. Dar toate acestea sunt ale celui ce simte, iar peste el se află cel ce gândeste si acesta este cel ce vede miscarea în nemiscare, este cel care dincolo de toate aceste virtuti se desfată în cunoasterea si linistea ce întrece orice bucurie, iar atentia, echilibrul si limpezimea sunt uneltele sale.

42.              Cel tulburat vede binele ca bine si răul ca rău, este atras de una si fuge de cealaltă, dar înteleptul vede si frumosul si urâtul, simte si frigul si căldura, si finetea si asprimea, aude si plăcutul si neplăcutul, gustă si dulcele si amarul, simte si mireasma si duhoarea si nu face judecată între ele. El vede deslusit că firea lucrurilor este în toate, căci frumosul din urât se trage si urâtul din frumos, dulcele a fost amar la început si se va face iarăsi amar, plăcutul se naste din neplăcut si neplăcutul din plăcut. Si toate acestea luminează sufletul înttleptului pentru că cele bune si plăcute hrănesc si bucură trupul si simŃurile sale, iar cele neplăcute neînteleptului hrănesc mintea si înielepciunea sa, căci vede înnoirea lucrurilor si semintele viitoarelor bucurii.

43.              Nu este usoară cărarea zeilor, dar nu uita nici o clipă că omul poate cuprinde în iubirea sa mai mult decât poate cuprinde în ura sa, căldura se ridică mai mult decât poate coborî frigul, cel ce este deasupra vede mai multe decât cel ce este dedesupt, usorul se întinde mai mult decât se întinde greul, lumina răzbate mai mult decât poate răzbate întunericul, puterea care uneste este mai mare decât puterea care desparte.

44.              Lungul si scurtul au acelasi mijloc; cercul mic si cercul mare, globul mic si globul mare pe acelasi punct se sprijină; nevăzutul si văzutul acelasi loc ocupă; toate cele mari stau ascunse în cele mici, iar aici este o mare taină a firii; mare printre întelepti este cel ce o pricepe.

45.               Înteleptul uneste pe cel ce vede cu cel ce gândeste, cel ce simte cu cel ce face, dar neînteletul îi desparte. Deschide-ti bine ochii, căci cel ce face, cel ce simte si cel ce gândeste sunt asemeni norilor care vin si pleacă, dar cel ce vede prin ochii tăi este vesnic si lumina sa este fără umbră. El este dincolo de viată si moarte, dincolo de bine si rău, dincolo de frumos si urât, dincolo de curgerea timpului.